Vegetația și fauna

Vegetația

Comuna Odăile fiind situată în zona Subcarpaţilor Buzăului din cadrul grupei Subcarpaţii de Curbură, se află situată in zona pădurilor de foioase a cărei formare este influenţată de etajarea climatică dar ṣi de relief, întâlnindu-se aici etaje și subetaje de vegetaţie. Etajul pădurilor ocupă dealurile ṣi partea mijlocie a munţilor ṣi se găseṣte la altitudini între 300 si 1300 m pe două etaje:

– etajul gorunului, cu temperaturi medii intre 7,5°C – 9°C şi precipitaţii medii anuale de 650-750 mm, cu veri calde, umede ṣi cu ierni blânde;
– etajul fagului mai temperat cu temperaturi de 4°C – 7,5°C şi precipitaţii medii de 750- 1100 mm.

Gorunul se găseṣte pe versanţii însoriti, pe pantele cu expunere sudică, sau pe platourile dealurilor. El se asociază cu cedrul şi gârniţa. De asemenea plopul (Plopus tremuta), ulmul (ulmus campestris), salcâmul (Robina pseudacacia), mesteacănul, aninul, carpenul, frasinul, se asociază cu gorunul. Pe lângă aceste foioase se mai întâlnesc: stejarul (Quicus robur), jugastrul (acer platanades), mărul pădureţ (Malus silvestris) părul de pădure (Pirus piraster). Arbuştii întalniţi în acest etaj de vegetaţie sunt: cornul (Cornusmus), singerul (C.Sanguineea), socul (Sambucus nigra), gherghinul (Crotegus monogina) alunul, lemnul câinesc, cătina. Stratul ierbos este format din specii ca Melica uniforma, Lamium galiotridolom, Asperula odorata.

Subetajul fagului este situat între altitudinile de 600- 1350 până la 1450. Aici se găsesc făgete şi amestecuri din fag (Fagus Silvatica) şi răşinoase. Arbuşti nu se găsesc datorităcaracterului umbros al arboretului care împiedică formarea stratului de arbuşti. Ierburile se dezvoltă neuniform din aceeaşi cauză a umbrei. Fagul se înfrățeşte cu mesteacănul (Betula verrucosa), cu paltinul (Acer Pseudoplatanus), cu carpenul (Carpinus Betulus), cu mojdreanul (Fraxinus Ornus ) şi cu teiul (tilia)

Socul si măceṣul sunt plantele medicinale pe care sătenii le aduna în cantităţile necesare nevoilor din gospodărie.

Fauna

Fauna reprezintă un element deosebit de important al mediului geografic, întrucât lumea animalelor este o lume minunată în strânsă legatură cu factorul uman.

Fauna ţinutului Odăile este foarte divesificată şi bogată, caracteristică pădurilor de fag şi stejar, dar în care se întrepătrund elemente din zona montană cu elemente de stepă. În pământ, pe pământ în apă, pe subteranul anorganic sau organic elementele faunistice se găsesc la tot pasul. De aceea rolul omului în această privinţă este de a înţelege această lume a vietăţilor, de a o iubişi de a o ocroti.

Flora cuprinde numeroase specii dintre care amintim aliorul ,,Euphorbia amigdaloides’’şi leurda ,,Allium ursinum’’ care sunt ascunse în luminişurile de fag, mesteacăn, gorun , molid şi brad. Liliacul se întâlneşte în zonă la locul numit ,,Piatra cu lilieci”, unde creşte uneori în condiţii chiar vitrege. Liliacul oferă o adevarată delectare sa admiri priveliştile încântătoare oferite de florile acestuia. 

Întâlnim aici animale din specii care provin din etajele superioare şi specii din etajele inferioare. Pădurile oferă condiţii de viaţă deosebit de favorabilă păsărilor, animalelor şi plantelor.

Viermii duc o viaţă parazitară sau liberă în apă sau pe uscat. Râmele sunt adevărate ,,pluguri biologice’’ care contribuie la aerisirea şi afânarea solului, la remineralizarea materialelor organice moarte şi la îmbogăţirea cu unele substanţe chimice.

Insectele sunt vietăţi care trăiesc sub scoarţa copacilor, sub frunzarul pădurilor şi au rol în transformarea substanţelor organice şi în îmbogăţirea pământului cu substanţe humice.

Broaştele se întâlnesc în bălţi şi pâraie; în timpul zilei broaştele râiose verzi si brune consumă insecte dăunătoare culturilor.

Reptilele reprezentative sunt şerpii orbi şi şopârlele.

Păsările constituie una dintre cele mai cunoscute şi numeroase grupe de vieţuitoare. Prin cântecul, prin penajul, prin modul de viaţă, prin foloasele aduse omului distrugând dăunătorii, dar şi prin daunele produse, sunt în atenţia permanentă a omului. În pădurile de fag şi în zăvoi cântă cu triluri de neînlocuit privighetoarea şi mierla. În pădurea de gorun se întâlnesc ciocârlia, frunzăriţa, piţigoiul, muscalul dar şi mierla şi potârnichea.

Răpitoarele de zi şi de noapte sunt uliul porumbar, şorecarul cucuveaua. Se mai întâlnesc macaleandrul, ciocănitoarea pestriţă, ciuful de pădure. Mamiferele sunt reprezentate de rozătoare ca iepurele sălbatic, hârciogul şi popândăul. Există specii care au valoare faunistică şi cinegeticădeosebită: căprioara (Caprealus capreolus) are o largă răspândire şi un număr mare de efective, ursul brun (ursus arctos) este animal foarte des întâlnit în zonă râsul (linx linx) întâlnit în pădurea de fag, nevăstuica (mustela nivalis) pisica sălbatică (Felix Sia,vestris) lupul, vulpea, dihorul, bursucul, mistreţul, şoarecele de pădure, veveriţa. Iepurele este cel mai vânat animal atât de om cât si de vieţuitoarele păduriiş buha, nevăstuica, vulpea, lupul âi sunt cei mai de temut duşmani. Arma de apărare este fuga şi culoarea blăniţei care îl face să se contopească în culorile naturii.

Pe sub pământ cârtiţa şi ariciul îşi sapă cu harnicie galeriile.

În concluzie, teritoriul comunei Odăile dispune de un cadru natural variat în concordanţăcu diversitatea formelor de relief.

Text preluat din Strategia de dezvoltare locala a comunei Odaile 2014-2020